Thursday, March 10, 2016

NU excludem probele!



            Îndrăznesc să comentez” subiectul excluderii ca nelegale a interceptărilor efectuate în cauze penale.
            Astfel, merită atenția noastră următoarele paragrafe din deciziile CCR – 383/27.05.2015 și 51/16.02.2016:

Decizia 383:
20. Prin urmare, Curtea constată că legea procesual penală delimitează conceptual cele trei noțiuni: probă, mijloc de probă și procedeu probatoriu. Cu toate că, deseori, în limbajul juridic curent noțiunea de probă, în sens larg, include atât proba propriu-zisă, cât și mijlocul de probă, sub aspect tehnic procesual, cele două noțiuni au conținuturi și sensuri distincte. Astfel, probele sunt elemente de fapt, în timp ce mijlocele de probă sunt modalități legale folosite pentru dovedirea elementelor de fapt. De asemenea, trebuie subliniată diferența între mijloacele de probă și procedeele probatorii, noțiuni aflate într-o relație etiologică. Spre exemplu, declarațiile suspectului sau ale inculpatului, declarațiile persoanei vătămate, ale părții civile sau ale părții responsabile civilmente, declarațiile martorilor și declarațiile experților sunt mijloace de probă obținute prin audierea acestor persoane sau prin procedee probatorii auxiliare, cum sunt confruntarea sau videoconferința; înscrisurile și mijloacele materiale de probă, ca mijloace de probă, pot fi obținute prin procedee probatorii ca percheziția, ridicarea de obiecte și înscrisuri, cercetarea locului faptei, reconstituirea sau reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale; rapoartele de expertiză, ca mijloace de probă, sunt obținute prin expertize, ca procedee probatorii; iar procesele-verbale, ca mijloace de probă, sunt obținute prin procedee probatorii precum identificarea persoanelor și a obiectelor, metode speciale de supraveghere sau cercetare, amprentarea suspectului, inculpatului sau a altor persoane sau utilizarea investigatorilor sub acoperire, a celor cu identitate reală sau a colaboratorilor; iar fotografia, ca mijloc de probă, se obține prin procedeul probatoriu al fotografierii.  
21. Astfel, Curtea constată că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt ele reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele procedurale și procesuale, adică mijloacele de probă și procedeele probatorii, și nicidecum probele în sine, care nu sunt decât elemente de fapt. Prin urmare, este firească aplicarea regimului nulităților, conform art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, doar actelor prin care s-a dispus sau s-a autorizat proba sau actelor prin care s-a administrat aceasta. Doar aceste acte pot fi lovite de nulitate absolută sau relativă, aceasta din urmă presupunând o încălcare a drepturilor unui participant la procesul penal, ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin excluderea probei astfel obținute din procesul penal.
22. Așadar, Curtea apreciază că art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie coroborat cu alin. (3) al acestui text legal, ceea ce înseamnă că probele obținute prin actele prevăzute la art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală nu pot fi folosite în procesul penal în condițiile în care aceste acte sunt lovite de nulitate absolută sau relativă. Cele două alineate nu reglementează instituții diferite, ci presupun întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat la art. 280-282 din Codul de procedură penală, iar rezultatul nulității actelor, respectiv a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, determină imposibilitatea folosirii probelor în proces.

Decizia 51:
32. Raportand prevederile legale referitoare la procesul-verbal intocmit in cadrul procedurii supravegherii tehnice la definitiile notiunilor de proba, mijloc de proba si procedeu probator, Curtea conchide ca procesul-verbal intocmit de procuror sau de organul de cercetare penala, conform art.143 din Codul de procedura penala, in care sunt consemnate rezultatele activitatilor de supraveghere tehnica efectuate constituie un mijloc de proba. Prin urmare, avand in vedere cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.383 din 27 mai 2015 (par.21), Curtea constata ca nelegalitatea dispunerii, autorizarii, consemnarii sau administrarii actului atrage sanctiunea nulitatii absolute sau relative, potrivit distinctiilor prevazute la art.281 si 282 din Codul de procedura penala. Asa fiind, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu incalcarea conditiilor legale prevazute la art.138-146 din Codul de procedura penala, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate sa puna in executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obtinute si, in consecinta, imposibilitatea folosirii lor in procesul penal, conform art.102 alin.(3) din Codul de procedura penala.
52. Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale, prevazut la art. 147 alin. (4) din Constitutie. Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se, insa, in mod corespunzator, in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata (a se vedea *Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, par. 28). In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (a se vedea Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014, par.26, Decizia nr. 585 din 21 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 921 din 18 decembrie 2014, par.14 si Decizia nr. 740 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, par.14)

     

       Sintetizând într-un limbaj accesibil, sunt de părere că, interpretarea justă este următoarea:
-          Cauzele definitiv judecate rămân sub autoritatea de lucru judecat, hotărârile NU pot fi revizuite. (Revizuirea intervine doar în situația parag.52 ultima teză – in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate imilar, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei)
-          Decizia 51 se va aplica după publicarea în Monitorul Oficial (adică vor fi excluse probele obținute nelegal) astfel: TOATE înregistrările efectuate și concretizate în procese verbale, vor fi LEGAL FOLOSITE în cauze penale dacă sunt efectuate până la publicarea în M.Of. a deciziei 51, CELE efectuate și folosite după acest moment vor fi NELEGALE.
-          Decizia 51 pornește de la nelegalitatea PROCEDEULUI probatoriu, care conduce în final la nelegalitatea probei în sine. Astfel, toate procedeele probatorii efectuate până la publicarea deciziei sunt LEGALE. (Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale, prevazut la art. 147 alin. (4) din Constitutie. Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate)
-          Trimiterea din considerentele deciziei 51 la nulitatea absolută/relativă, NU poate fi înțeleasă altfel decât prin analiza deciziei 383. Astfel, excluderea probelor din nota marginală a art.102 CPP, operează doar prin intermediul regimului NULITĂȚILOR, fie ele absolute sau relative. Prin urmare, noutatea pe care o aduce CCR în interpretarea dispozițiilor procesual penale o constituie faptul că EXCLUDEREA PROBELOR NU ESTE O SANCȚIUNE procesual penală DISTINCTĂ de NULITATE, aceasta din urmă fiind doar absolută sau relativă.  NU se pune în discuție ce fel de nulitate este aplicabilă procedeelor probatorii, respectiv proceselor verbale-mijloace de probă, întrucât este evident că discutăm de nulitatea relativă. CCR nu face altceva decât o trimitere la dispozițiile art.280-282 C.P.P.
-          Nu vor fi excluse procesele verbale în care sunt consemnate rezultatele activităților de supraveghere tehnică ca nelegale – nule relativ, dacă acestea sunt efectuate în baza procedeelor probatorii de până la momentul publicării în M.Of. a deciziei. NICI DUPĂ ACEST MOMENT – efectele deciziei sunt PENTRU VIITOR.
-        
Avocat,
Cristina PAVLOVICI

Tuesday, February 2, 2016

Directive



Să aplicăm, zic!

Am participat în intervalul 29-31 ianuarie 2016 la Practitioner Training on the Roadmap Directives organizat de FAIR TRIALS.org United Kingdom și APADOR-CH București-România.

Nu mă laud dar, nu există experiență juridică mai frumoasă ca aceasta și mulțumesc celor care m-au selectat și admis. 

Mi-ar fi plăcut ca alături de mine la acest curs să fie și alți colegi specializați în criminal law. Știu că cei din București au negociat vreo 2 luni (omg) cu INPPA publicarea anunțului organizării cursului pe site-ul instituției (inside information NOT to be told, whatever). Mi-ar face deosebită plăcere să se organizeze și să particip, în Iași, la un astfel de curs pentru avocați, de moment ce există deschidere din partea celor de mai sus.

Despre curs? FANTASTIC! Aplicarea Directivelor 2010/64/EU, 2012/13/EU, 2013/48/EU la nivel național. Practic, Codul de procedură penală e un wanna be a ceea ce ar fi trebuit să însemne transpunerea în legislația națională a directivelor (bine, mai puțin ultima, cu deadline nov.20016).

Despre traineri? MINUNAȚI! Oameni cu experiență la nivelul instituțiilor și organizațiilor europene, precum Court of Justice of the EU, European Commission Legal Service etc. By the way, Thank you - Alex Tinsley, Libby McVeigh, Jemima Hartshorn and Georgiana Gheorghe. Also, respect for Vania Costa Ramos, Alejandro Gamez Selma and Asya Mandzhukova.

Despre cunoștințele acumulate?  Am înțeles importanța art.1 alin.2 Cod pr.pen. și consecințele imediate ale efectului DIRECT al celor 3 directive aplicabile fără dubiu, chiar primordial Codului.

P.S. Recomand vizitarea site-urilor fairtrials.org, drepturicivile.ro, rolii.ro

Cu drag,
Cristina PAVLOVICI